Pasărea Phoenix (uneori Phönix) este pasărea legendară despre care se spune că ar învia din propria ei cenuşă.
Pasărea Phoenix la greci
Pasăre alegorică ce renăştea din propria cenuşă. Aceasta seamănă ca formă cu vulturul, dar se deosebeşte de acesta prin penajul splendid colorat, cu pete de purpură şi aur(două culori nobile şi cu o evidenţă semnificaţie simbolică), ceea ce o face mai frumoasă decât cel mai minunat păun. Are o longevitate extraordinară, ce diferă de la autori la autori, unii afirmând că trăieşte de la 500 la 13.000 de ani. Este singura din specia ei, deşi nu se poate reproduce. Atunci când lunga sa viaţă este pe terminate şi pasărea îşi simte sfârşitul, aceasta îşi face un cuib din plante aromatice şi tămâie; dă foc apoi cuibului, se întinde, arzând odată cu cuibul, iar din cenuşa sa se formează o altă pasăre. Noua pasăre o îngroapă pe cea precedentă, punându-i rămăşiţele într-un înveliş de smirnă şi tămâie in forma de ou şi ducându-le la sanctuarul din Heliopolis.
Pasărea Phoenix la egipteni
Cunoscută vechilor egipteni şi ca Benu, pasăre mitică, care simboliza nemurirea, şi care (potrivit tradiţiei din Heliopolis) a aterizat pe colina primordială aducând lumina zeului solar Ra Atum. Înfăţişată sub forma unui bâtlan sacru care poartă coroana zeului Osiris, reprezenta puterea de regenerare (auto-creare) şi de resurecţie. Grecii au asociat-o păsării Phoenix, emblema ciclurilor vieţii şi ale morţii, a eternelor renaşteri din propria cenuşă.